FUNERALIILE PREA FERICITULUI PĂRINTE PATRIARH TEOCTIST

        La 3 august 2007, în Catedrala patriarhală din Bucureşti au avut loc funeraliile Prea Fericitului Părinte Teoctist, a cărui moarte fulgerătoare s-a produs în după-amiaza de 30 iulie.
        De luni seara, de când sicriul cu trupul neînsufleţit al Patriarhului a fost adus de la spitalul Fundeni, unde inima sa a încetat să mai bată, şi aşezat pe un catafalc în Catedrala patriarhală (şi apoi, pentru circa 15 ore, în Palatul Patriarhiei, ca să se poată lucra la cripta unde avea să fie depus), dealul Patriarhiei a cunoscut un neîncetat pelerinaj de oameni. Au fost peste 10 000 de pelerini, numai în ajunul şi în ziua înmormântării, mulţi veniţi din afara Bucureştiului. Toţi au dorit să-şi ia rămas bun de la cel care a condus Biserica Ortodoxă Română vreme de aproape 21 de ani.
        De-a lungul celor cinci zile, sute de preoţi, monahii şi monahi ortodocşi, din Bucureşti şi din alte localităţi ale ţării, au venit să se închine şi să-i sărute mâna stăpânului şi arhiereului lor. În tot acest timp, în Catedrala patriarhală, dar şi în toate Catedralele mitropolitane şi episcopale din ţară şi din diaspora românească a fost slujită Sfânta Liturghie în fiecare zi, s-au celebrat slujbe speciale de comemorare şi au fost citiţi psalmi. În ziua anunţării mutării la Domnul a Patriarhului Teoctist, în toate bisericile ortodoxe ale Patriarhiei Române au fost trase clopotele timp de 30 de minute, în semn de doliu.
        S-au perindat prin faţa sicriului cu trupul neînsufleţit al Părintelui Patriarh şi foarte mulţi oameni politici şi din structura administraţiei prezidenţiale şi a guvernului, inclusiv şeful statului, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Băsescu i-a conferit post-mortem Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române ordinul naţional „Steaua României” în grad de Colan, „în semn de adâncă preţuire pentru felul în care Patriarhul Teoctist şi-a dedicat întreaga viaţă slujirii devotate a Bisericii Ortodoxe Române, a unităţii naţionale şi a idealului de apropiere prin dialog dintre toate Bisericile creştine“.
        Ziua înmormântării, decretată de guvern zi de doliu naţional, a început cu Sfânta Liturghie slujită în Catedrala patriarhală de un sobor de preoţi condus de P.S. Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. A urmat o şedinţă comemorativă a Sfântului Sinod, în prezenţa delegaţiilor oficiale. Şedinţa a fost deschisă de Î.P.S. Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, locum tenens pe perioada vacanţei Scaunului patriarhal, care a evocat personalitatea Patriarhului Teoctist, după care s-au prezentat mesaje de condoleanţe. S-au citit mesaje din partea Bisericii Alexandriei,
        a Patriarhiei Antiohiei, Patriarhiei Apostolice a Ierusalimului, Bisericii Ortodoxe a Rusiei, Bisericii Ortodoxe Bulgare, a Serbiei, a Ciprului, a Greciei, a Albaniei, a Poloniei, a Ţinuturilor din Cehia şi Slovacia, a Bisericii Finlandeze, a Etiopiei, a Vaticanului, a Arhiepiscopului de Canterbury şi a Conferinţei Bisericilor Europene. Mesajul de condoleanţe din partea Vaticanului al Sanctităţii Sale, Papa Benedict al XVI-lea, a fost prezentat de Cardinalul Walter Kasper, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor (CPUC).
        La ora 11, 00 a început slujba înmormântării, oficiată de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi condusă de Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I şi Î.P.S. Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi locţiitor de Patriarh, care au ţinut şi cuvântările omagiale - scrie publicaţia „Viaţa Cultelor“ (Editura Tradiţie). Au participat ierarhi din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, dar şi ai altor Biserici Ortodoxe surori din toată lumea. S-au intonat cântări specifice slujbei de înmormântare a monahilor şi s-au ţinut lumânări aprinse în mâini.
        Slujba înmormântării s-a încheiat cu cântarea de la Înviere, „Hristos a înviat“, după care sicriul cu trupul Patriarhului Teoctist a mai fost purtat o dată în procesiune în jurul Catedralei. În procesiune s-au aflat şi membrii familiei Patriarhului (nepoţi şi strănepoţi), reprezentanţi ai instituţiilor statului, funcţionari ai Administraţiei Patriarhale şi ai Arhiepiscopiei Bucureştiului, cler şi credincioşi. La ocolirea Catedralei Patriarhale s-a cântat „Sfinte Dumnezeule!“, iar când cortegiul s-a oprit în faţa intrării în Catedrală, fanfara a cântat imnul naţional şi au fost trase salve de către militarii Regimentului 30 Gard㠄Mihai Viteazul“. Sicriul a fost adus din nou în Catedrala patriarhală, urmat de cel care purta crucea Prea Fericitului Teoctist, de Întâistătătorii de Biserici Ortodoxe şi de şefii delegaţiilor prezente la funeralii, de rudele Patriarhului.
        Locul de veci al Patriarhului Teoctist este în pronaosul Catedralei patriarhale, unde se află criptele a trei dintre predecesorii săi, Miron Cristea, Nicodim Munteanu şi Justin Moisescu. Cel de al treilea Patriarh al B.O.R. în ordine cronologică, Justinian Marina (1948 – 1977) îşi doarme somnul de veci în biserica mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti (în curtea căreia se află seminarul teologic ortodox).
        Cripta în care a fost depus sicriul cu trupul neînsufleţit al Patriarhului Teoctist va fi acoperită şi cu o lespede de marmură de Ruschiţa, ce va avea gravate pe ea o pisanie (al cărei text urmează să fie hotărât de Sfântul Sinod), sigla Patriarhiei Române şi cea a Patriarhului însuşi, crucea patriarhală şi conturul unei frunze de arţar sculptat în basorelief. Lespedea de marmură, în lungime de 2 metri, lată de 85 cm şi groasă de 15 cm, va fi aşezată la împlinirea a 40 de zile de la mutarea la Domnul a Prea Fericitului Părinte Teoctist, duminică, 9 septembrie.