Biserici cu hramul

        Pe locul unde astăzi biserica „Sfântul Ilie”, pe la 1778 exista o biserică de lemn. Acest lucru reiese din Catastihul dat de Mitropolitul Calimah în anul 1778 luna mai 13, breslei blănarilor din târgul Botoşani, prin care le aşează breasla şi-i întăreşte a-şi săvârşi praznicul de Sf. Ilie, iulie 20.
        Ctitorii sunt blănari din oraşul Botoşani. Ei dărâmă biserica din lemn şi în anul 1809 zidesc mai întâi clopotniţa. Deasupra uşii la intrare citim următoarea inscripţie: „Această clopotniţă s-a făcut prin silinţa epitropilor Chiriac Staroste, Ştefan Patatu, Gheorghe Paiu, Erei Constantin cu cheltuiala domniilor sale, şi toată breasla blănarilor şi altor ctitori, care au făcut ajutor, 1809 iulie 20“. Deci la 20 iulie 1809 clopotniţa era construită”.
        După terminarea clopotniţei, breasla blănarilor fac un contract cu pietrarii Constantin Sin Iordache, Ilie Ciobanu şi cu epitropii bisericii „Sf. Ilie”, ca să zidească din nou biserica „Sf. Ilie“. Contractul se încheie la 8 aprilie 1837, în Botoşani la Isprăvnicie. În primăvara anului 1838, a doua zi după Duminica Tomii, se pune temelia noii biserici, în acelaşi loc, unde fusese cea veche. La 18 iunie 1843 se termină de construit biserica în întregime. La 1 octombrie 1843 se termină şi de acoperit, şi în aceiaşi toamnă s-a sfinţit. Această biserică s-a construit cu banii adunaţi de breasla blănarilor şi alţi pioşi. Pe o piatră de pe turnul de la mijlocul bisericii se află scris 1843 iunie 18 precum şi o mulţime de nume Teodor Preot, Diacon Micu, Zoe Presvitera şi alte nume care probabil au contribuit la zidirea bisericii. Clopotniţa construită în 1809 fiind solidă, a rămas alipită la noua biserică.
        Biserica este construită din piatră şi cărămidă, cu zidurile în grosime de 2-4 metri. Este monument istoric, monumentală ca mărime şi construcţie. În exterior are ornamentaţii formate din mai multe coloane rotunde care se termină cu capiteluri, turnul de deasupra naosului are două garnizuri, sub şarpantă şi jos, la fel şi clopotniţa. Are 5 geamuri mari dreptunghiulare, arcuite în partea de sus. Uşa de la intrare în pridvor şi cea de la intrarea în pronaos, sunt ferecate în bare şi nituri de fier şi alte ornamentaţii. Pronaosul este despărţit de naos printr-o arcadă din zid. Are cafas pentru cor. Naosul are un turn foarte înalt cu 3 geamuri bune şi 3 oarbe.
        Catapeteasma este artistic lucrată de către pictorul N. Străjescu, cu cheltuiala epitropului Iordache Ciolac în anul 1871.
        Prima reparaţie i s-a făcut în anul 1878. Apoi între anii 1907-1908 P.C. Pr. Sbîrnea face unele reparaţii şi completări în interiorul bisericii, mozaicul şi stranele. În anul 1963 i s-au făcut reparaţii capitale în exterior, cu osteneala Preotului Gheorghe Robu Agafiţei şi cu ajutorul dat de enoriaşi.
        Între 1992-1997 se construieşte complexul parohial cuprinzând o cantină de ajutor social la demisol, birou parohial, bibliotecă, depozit de obiecte bisericeşti la parter şi casă parohială la etaj.
        Între 1996-1997 s-a făcut reparaţia interioară cu pregătirea pereţilor pentru pictură. În 1998 începe pictura interioară în tehnica frescă executată de echipa pictorului arhitect Gheorghe Bratiloveanu din Suceava. Pictura a fost finalizată de pictorul bisericesc Liviu Dumbravă.
        În 2001 biserica a fost acoperită cu tablă de cupru.
        Cantina de ajutor social oferă zilnic începând din decembrie 1998 un prânz cald la un număr între 70 -80 de persoane cu grave dificultăţi materiale.
        Biserica are un cor mixt condus actualmente de cântăreţul bisericesc Mihai Andrei.
        Din 1.06.1990 preot paroh este pr. Lucian Leonte, iconom stavrofor, protopop al Protopopiatului Botoşani.

        Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare prăznuieşte în ziua de 20 iulie pe Sfântul şi Marele Proroc al lui Dumnezeu, Ilie Tezviteanul, pe marele râvnitor al adevărului, pe mustrătorul împăraţilor celor fără de lege.
        În ţara noastră, Sfântul Ilie este foarte cinstit de credincioşi. Avem biserici şi mănăstiri cu hramul lui şi creştini care-i poartă numele.
        Aşa se face că şi Biserica cu hramul „Sfântul Proroc Ilie” din Icuşeni Vale, comuna Vorona se pregăteşte intens pentru sărbătoare.
        Este al patrulea an când sărbătorim hramul bisericii şi, de la an la an, s-au putut vedea roadele slujirii, ale rugăciunii şi ale stăruinţei enoriaşilor.
        La început s-a slujit în biserică, fără pardoseală şi cu multe lipsuri. Anul acesta, biserica este împodobită cu pictură. În toamna anului 2007, pictorul Valerică Ababei a început lucrarea de pictare a bisericii. Până în prezent, a fost pictat altarul, naosul şi se lucrează la pronaos.
        Mulţumim din suflet tuturor celor care ne-au ajutat şi pentru dragostea de care au dat dovadă. Pe toţi ajutătorii şi binefăcătorii, pe toţi credincioşii doritori de a vedea această sfântă lucrare, îi invităm la hramul bisericii noastre.
        Rugăm pe Hristos Domnul şi pe toţi sfinţii, dar mai ales pe Sfântul Proroc Ilie, să vă ocrotească şi să vă ajute la orice nevoie, să ne dea ploi timpurii şi târzii şi, mai mult, să ne ajute să ajungem la momentul solemn al sfinţirii bisericii.
        Pr. Dan Budeanu
        Parohia Icuşeni Vale

        Pe data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte ridicarea la cer a Sfântului, Slăvitului şi Marelui Prooroc Ilie Tesviteanul.
        Credincioşii Parohiei „Sfântul Prooroc Ilie” din localitatea Cristeşti aşteaptă cu multă bucurie sărbătoarea hramului bisericii lor, mulţumind lui Dumnezeu pentru acest protector şi mijlocitor în Împărăţia cerurilor.
        Sfântul Prooroc Ilie este prezent în toate cele trei religii monoteiste: iudaism, creştinism şi mahomedanism. El a fost un prooroc evreu, fiu de preot din seminţia lui Aaron şi originar din Tesba Galaadului. A trăit în veacul al II-lea î.d.Hr. şi este menţionat în capitolele 17-20 din Cartea a III-a a Regilor şi în capitolele 1 şi 2 din Cartea a IV-a a Regilot (Vechiul Testament).
        Noul Testament face referire spunând despre Sfântul Ioan Botezătorul că este Ilie care trebuia să vină (Matei 11,14), de asemenea la Matei 17,3; Marcu 9,4 şi Luca 9,30.
        Creştinii ortodocşi ştiu despre Sfântul Ilie că este marele apărător al monoteismului deoarece s-a împotrivit regelui israelitean Ahaz şi soţiei sale Izabela – principesă persă de neam păgân şi idolatru.
        Sfântul Prooroc Ilie este mare făcător de minuni. La rugăciunile sale, Dumnezeu închide cerul pentru ca să nu plouă trei ani şi jumătate, transformă în cenuşă jertfa şi altarul înaintea poporului şi restabileşte cultul adevăratului Dumnezeu, dezleagă cerul în vreme de secetă, înmulţeşte făina şi untdelemnul şi înviază pe fiul văduvei din Sarepta Sidonului, unde a stat pe perioada secetei de trei ani şi jumătate.
        Sfântul Ilie este precursor al ascetismului creştin prin modul de viaţă ascetică, exemplu de monah în rugăciune şi post, fie hrănit de corb în gura peşterii sale, fie în carul de foc cu care a fost ridicat la cer.
        Sfântul Ilie lasă fii duhovniceşti. În timpul ridicării la cer aruncă mantia sa (Cartea IV Regi II, 11-14) ucenicului său Elisei.
        Ultima carte a Sfintei Scripturi, Apocalipsa, face referire la Sfântul Prooroc Ilie care împreună cu Enoh, la sfârşitul veacurilor, vor lupta împotriva lui Antihrist, iar prin jertfa lor se vor întoarce în ceata sfinţilor.
        Acest Sfânt Profet se bucură de o mare preţuire în rândul credincioşilor ortodocşi, aproximativ 120.000 dintre români îi poartă numele şi multe biserici şi mănăstiri din ţară îl au ca ocrotitor şi păzitor.
        Parohia „Sfântul Ilie” Cristeşti se pregăteşte, ca în fiecare an, de sărbătoare, aşteptând oaspeţii ce vor sosi.
        Consiliul parohial şi Comitetul de femei sprijină pe preotul paroh în întreaga activitate misionară şi socială a parohiei.
        Ca preot paroh, mulţumesc tuturor enoriaşilor pentru sprijinul şi încrederea acordată în cei şapte ani şi jumătate de păstorire la Cristeşti şi împreună, invităm pe toţi cei doritori, la hramul bisericii noastre.
        Pr. Daniel Constantin Ţăranu
        Parohia „Sf. Ilie” Cristeşti