Această biserică se crede că a fost construită în anul 1809, luna iunie şi a purtat hramul „Sf. Ierarh Nicolae". Fondatorii sau ctitorii acestei biserici, după datele extrase din albumul cu istoricul bisericilor din jurul oraşului Botoşani, editat în 1906 , au fost :Costache Roset , Ioan Romanov , Chiriac Scoghihorn, Gheorghe Timuş , Iordache Lebădă , Gheorghe Caraiman , răzeşi din jurul Curteştilor , întrupat într-un singur sat de către Iordache Boyan , care devenise proprietarul răzeşilor din Curteşti.
Aceste date se sprijină pe următoarele inscripţii descoperite pe unele obiecte din biserică :
Pe icoana „Mahrama Mântuitorului" de deasupra uşilor împărăteşti era înscris data de „1809 iunie" .
Pe o cruce de lemn portativă care servea la procesiuni se găsea scris următoarele „anul 1811 luna februarie" .
Un pomelnic al lui Ioan Romanov era datat din anul 1838 decembrie 6 .
Un pomelnic purta inscripţia :"Pomelnicul dumisale , stolnicul Iordache Giosan , anul 1837 octombrie 22"
Cu trecerea timpului biserica a ajuns într-o stare de ruină avansată.În anul 1889 s-a reclădit din nou din cărămidă pe temelie de piatră şi a fost acoperită cu tablă de către doamna Natalia Boyan, născută Misoglu, în amintirea regretatului ei soţ, Teodor Boyan, fiul mai sus numitului Iordache Boyan, fost primar al oraşului Botoşani şi Ministru de Finanţe. La cererea doamnei Natalia Boyan, Înalt Prea Sfinţitul Iosif Naniescu, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei , a aprobat adăugarea pe lângă vechiul hram al Sfântului Nicolae şi pe cel al Sfântului Mucenic Teodor Tiron.
Aceste date se sprijină pe următoarea inscripţie ce a fost pe o placă aşezată pe peretele bisericii, care astăzi nu se mai găseşte. Iată conţinutul acestei inscripţii:
„În anul 1889 s-a zidit această biserică cu hramul Sfinţii Nicolae şi Teodor Tiron de doamna Natalia Boyan , proprietara moşiei Curteşti, pentru pomenirea răposatului său soţ Teodor Boyan şi a întregii familii."
Biserica a fost sfinţită în anul 1889 luna octombrie când s-a mai adăugat la hramul bisericii şi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.
Primul preot care a oficiat în această biserică se crede că ar fi fost Ioan Zugravu, urmat apoi de către preoţii Gheorghe Moisiu, Dimitrie Muşniţeanu, Mihai Zaharescu , Constantin Siminiceanu, Constantin Dănilă, Ieromonahul Nicanor Vlădeanu, Gheorghe Constantinescu, Fredolin Drobotă şi în momentul de faţă P.C. Pr. Vasile Burlacu, absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi, promoţia 1995-1999.
În anul 1965 s-a acoperit biserica cu tablă zincată. În anul 1966 s-au făcut reparaţii exterioare la ziduri , s-a subzidit peretele de miazăzi şi s-a făcut trotuar de beton împrejurul bisericii. În anul 1986 preotul Gheorghe Constantinescu a început din nou refacerea bisericii care a fost sfinţită de către Înalt Prea Sfinţitul Daniel Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei în anul 1992.
Planul bisericii este format din pridvor, pronaos, naos şi altar în formă de absidă semicirculară. Biserica are trei turle: una pe altar, una pe pronaos şi cea de a treia, care are rolul de clopotniţă, este amplasată deasupra pridvorului.
Catapeteasma este pictată în stil renascentist cu icoanele împărăteşti, icoana hramului „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" şi icoana „Sfântului Ioan Botezătorul" ferecături.
Pictura bisericii este în stil renascentist. În altar este reprezentată scena Împărtăşirii Apostolilor iar pe boltă „Sfânta Treime". În naos pe boltă „Pantocratorul", apoi pe pereţii laterali „Învierea Domnului", „Coborârea de pe Cruce", „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", „Sfântul Dimitrie" etc. În pronaos sunt reprezentate următoarele scene: „Cina cea de Taină", „Predica de pe munte", „Sfinţii Arhangeli Mihail şi Gavriil". În pridvor sunt pictaţi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Mucenic Teodor Tiron. Pe zidul exterior al bisericii, de o parte şi alta a uşei de la intrare în biserică sunt reprezentaţi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel ca ocrotitori ai sfântului locaş.
Interiorul bisericii este înconjurat de strane din lemn de ştejar donate de credincioşi cu ocazia ultimei renovări.
Biserica nu deţine obiecte de cult care să prezinte importanţă istorică şi de pelerinaj.
Parohia este lipsită de casă parohială. Numărul de familii al acestei parohii este în jur de 300.
Alte naţionalităţi şi credincioşi ai altor confesiuni şi secte religioase nu sunt.
Îndeletnicirea principală a locuitorilor, pe lângă cultivarea pământului este şi creşterea de animale şi valorificarea produselor agro- alimentare.
Partea morală a locuitorilor este aceea ce predomină aproape în general satele din nordul Moldovei.